You are here

Mining Museum Rodna

The Fortress Rodna is documentary attested since 1235, but traces of inhabitance date farther back if we consider the stone-ax around 300 BC.

The Ethnographic and Mining Museum will have a strong impact on the spiritual life of the village Rodna and will make its mission to present our continuity in this region, the life and activities developed along centuries of the “ones passing by like flowers and leaves of the seasons, leaving behind the depository of their soul (M. Sadoveanu).

This activity of gathering the traces of inhabitance in this region started in 1959-1960 initiated by prof. Hegedüş Terezia Elena together with students of the school in Rodna. This incipient museum was set up in a class room.

The one who will have a decisive contribution to setting up a real museum will be Leontin Silvestru Mureşianu, both in his quality of mayor, then vice-president of the Local Council Rodna. By arranging the space of the former prison from Rodna, it was easier to organize the material gathered by Leontin Silvestru Mureşianu in departments: history, mining, Florian Porcius, agriculture and agricultural tools, ceramics, folk costumes, farm-house.

The museum, arranged as presented, was inaugurated in 1973, receiving many visitors, locals, from the country and abroad. He was supported in his endeavor to collect objects, by prof. Liviu Păiuş, prof. Mâşu Doina and many students.

In ere arranged the time, it proved that the location was not proper for sheltering the museum objects, because of humidity and dampness of the walls. As such, it was decided to move the objects in the upper hall of the cultural house of the village.

Here, there were re-arranged the departments of the museum according to the plans of prof. Liviu Păiuş, who took over the museum from Leontin Silvestru Mureşianu in 1988, when the latter retires. He enriched the inheritance of the museum with many objects: art works, books of authors from Rodna, church objects, fauna objects as well as folk-costumes, mining objects or house-hold objects.

One has to mention that in 1991 Dr. Alexandru Năşcan purchased on his own resources, from the descendants of the painter originating in Rodna, Florian Mureşianu, 13 paintings in oil and 64 illustrations to the poems of Cosbuc, as well as drawings to the stories of Ion Pop Reteganul, that he donated to the museum.

In 2008, starting with July, the Mining Museum Rodna was taken over by the Museum Bistriţa-Năsăud.

The museum disposes of a variety of objects, some of them, of great value. One has to notice the old mining objects, among which, oil lamps, a proof of the long time occupation in this area. The list has to be completed with the whole range of perforators and pickaxes, but also with photographs concerning the washing of the ore, groups of miners in the period 1912-20, but also with the mine and the two flotations existing in Rodna.

To this, one can add several photographs of the Miners Fanfare in Rodna, the oldest being the one set up in 1860. There are gathered pieces of furniture belonging to the academician Florian Porcius, 4 chairs covered in leather, reproductions of paintings, as well as his main works re-edited by prof. Liviu Păiuş in 2006. Concerning the base occupation of these inhabitants, the agriculture, the museum has a wooden plough having only the tip of the plough made of iron, together with many other old agricultural objects: barrels made of a single log – made for cereals, corn-ripper, wooden-harrow, and others.

A good representation have the animal breeding and shepherding, being represented in the museum, in all the objects to use in a household. Many objects are connected to the manufacture of hemp, the main textile on the village household, from the simplest objects up to the moment when the plant becomes fabric. Other activities are also represented: handicrafts, carpenters, blacksmiths, masons, skinners, butchers. Medical assistance (several objects from the first pharmacy set up in Rodna in 1876) is highlighted by several objects from the beginning of the 20th century.

Although it has never been a center for clay-manufacturing, because of the weekly-fair (the right to hold a fair was awarded since 1520) and of the sic annual fairs, here there were made many exchanges of ceramic goods and the traces of these exchanges can be observed in the over 200 different ceramic objects.

In the museum there is set up a traditional farm house room, comprising: an oven with hearth stone, dishes from 1886 on the walls, the mast to hang the big, valuable objects, a table with four old chairs, bed and last but not least the dowry chest painted in dark colors, dating back to 1866. We have to mention here the light objects both from the house and on the streets of the village, as well as the famous chandeliers used in offices or chancelleries.

The hunting richness of the Rodnei Mountains is represented by a stuffed chamois, wolf or bear furs as well as trophies of stags, deer and many crannies of wild animals. To this there are added traps for wild animals.

The folk-costume is represented by all the clothing pieces both for men and for women, along an evolutionary process, from the oldest to the newest. Imagined in our times, there gathered objects representing the age of the Christianity in this region, knowing that around 1200 in Rodna there flourished the Christianity. These objects comprise the whole range of cult objects: chalices for the communion, ark-candlesticks, priest-clothes, censer, sticks for candles, copper boiler for holy-water, etc.

The part dedicated to local history comprises: the unpunctured ax made of grinded stone, human remains after the Tatar invasion from 1242, different kinds of weapons together with their accessories, German helmets from the first World war, old projectiles.

From the times of the II Border Regiment we have: the chest of the 5th Company Rodna, the chest for the officers, the chest for cadets and wonderful letters in poems from the two world wars. We also have to mention two flags: one marking the existence of the fire-fighters formation from 1914 and another one representing the “Queen Mary Foundation for the Cult of Heroes”.

The cultural life of this village is represented in painting of Florea Guşă, Florian Mureşianu, Ioan Florian, Clementina Domide, Mihai Cherecheş, Ştefania Vaida and Maria Lipan.

One can find here the main writings of authors from Rodna: Emil Bălăi, Iacob Guşă, Adrian Istrate, Gherasim Solovestru Domide, Aurel Cleja, Leontin Domide, Mircea şi Leontin Mureşianu, Liviu Păiuş, Cornel Filip Domide, Toma Rocneanu, Ana Berengea, Dan Popescu, Ion Bureacă, Florin Moldovan.

The museum can be and is visited by visitors from the entire country and abroad. 

Cetatea Rodnei e atestată documentar la 1235, dar urmele de vieţuire pe aceste meleaguri sunt mult mai vechi, dacă luăm în calcul toporul de piatră neperforat vechi din jurul anului 300 a. Chr.

Muzeul Etnografic şi al Mineritului îsi va pune amprenta asupra vieţii spirituale a comunei Rodna şi va căuta să prezinte dăinuirea noastră pe aceste meleaguri, viaţa şi activităţile desfăşurate de-a lungul timpului a celor „care s-au petrecut ca florile şi frunzele anotimpurilor şi care mi-au transmis depozitul sufletului lor”. (M. Sadoveanu)

Activitatea de strângere a urmelor trecerii oamenilor pe aceste locuri a începută prin anii 1959-1960 de către prof. Hegedüş Terezia Elena împreună cu elevii şcolii din Rodna. Acest început de muzeu a fost amenajat într-o sală de clasă.

Cel care se va implica în crearea unui adevărat muzeu va fi Leontin Silvestru Mureşianu, atât în calitatea lui de primar şi apoi vicepreşedinte al Consiliului Popular Rodna, cât şi după trecerea lui la şcoală. În primul rând, prin amenajarea fostei clădiri a închisorii de la Rodna, s-a putut trece la organizarea materialului adunat tot de Leontin Silvestru Mureşianu în secţii şi anume: Istorie, Minerit, Florian Porcius, Agricultură şi unelte agricole, Ceramică, Port popular, Casă ţărănească.

Muzeul astfel aranjat a fost terminat în 1973, primind numeroşi vizitatori, localnici, din ţară şi din străinătate. Acesta a fost amenajat în localul vechii închisori.

A fost sprijinit în adunarea unor obiecte şi aranjarea lor de către prof. Liviu Păiuş, pe atunci vicepreşedinte, cu care a mers pe teren în achiziţionarea unor obiecte de muzeu, cât şi de prof. Mâşu Doina cu ajutorul elevilor.

Cu timpul s-a dovedit că localul acesta nu corespundea adăpostirii obiectelor de muzeu din cauza umezelii şi a igrasiei pereţilor. In urma mai multor memorii şi a articolelor din presa judeţeană, s-a hotărât mutarea obiectelor de muzeu în holul de sus al căminului cultural

Aici s-au reamenajat secţiile muzeului conform cu vechile organizări de către prof. Liviu Păiuş, care a preluat muzeul de la Leontin Silvestru Mureşianu în anul 1988, când acesta se pensionează. Acesta de la preluare a îmbogăţit zestrea muzeului cu multe obiecte: partea culturală a muzeului formată din lucrări de artă şi din cărţile autorilor rodneni, obiecte bisericeşti, obiecte de faună rodneană, precum şi obiecte de port popular sau minerit şi obiecte casnice.

Trebuie să menţionăm că în anul 1991, prin contribuţia sa financiară, Dr. Alexandru Năşcan a achiziţionat, de la urmaşii pictorului rodnean, trăitor la Arad, Florian Mureşianu, 13 tablouri în ulei şi 64 desene ilustraţii la poeziile lui George Coşbuc, precum şi desenele la poveştile lui Ion Pop Reteganul, pe care le-a donat muzeului.

Tot prof. Liviu Păiuş îi aparţin materialele iconografice din cele trei panouri mari reprezentând aspecte ale mineritului sau cele privind localitatea Rodna.

In anul 2008, începând cu luna iulie, Muzeul Mineritului Rodna, trece sub conducerea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, prin bunăvoinţa d-lui Gheorghe Marinescu, preşedinte al CJ BN şi al d-lui Mircea Prahase, directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, a aportului la întocmirea actelor a d-nei Nacu Rodica, secretara Primăriei Rodna, cu acordul consilierilor locali şi a primarului Năşcan Alexandru.

În această situaţie s-a început achiziţionarea de mobilier pentru o nouă reorganizare a muzeului. In acest sens, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a donat muzelui din Rodna 4 mese şi 3 dulapuri, dar s-a achiziţionat, prin bunăvoinţa d-lui Tămaş Vasile, de la ziarul „Răsunetul”, mobilier, gratuit, din module de la o firmă din Bistriţa.

In anul 2008, prin Centrul de Afaceri Rodna, aparţinând Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, şef al acestei angeţii ing. Horga Zaharia , care a alocat 15.000 lei, iar Primăria Rodna 5.000 lei, s-au început lucrările de modernizare şi extindere a spaţiului muzeului prin multe modificări. Lucrările au fost continuate în anul 2009 prin cele peste 28.000 lei alocate de Primăria Rodna. Principalele lucrări s-au terminat în toamna anului 2009.

Pentru ca acest local să fie cu adevărat modern şi eficace, mai sunt de executat câteva lucrări, mai trebuie procurat mobilier, înrămarea unor tablouri, amenajarea şi dotarea sălii de conferinţe, schimbarea uşilor de la intrare şi a geamurilor de la parter, precum şi alte lucrări mai mărunte pentru ca acest locaş să atragă cât mai mulţi vizitatori. Aceste lucrări se vor finanţa de către Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, Sef Birou Regional Transilvania Nord-Bucovina, ing. Horga Zaharia, pentru care se vor aloca circa 20-30.000 lei. La amenajarea şi reamenajarea muzeului în toate cele trei locaţii ale sale, un aport deosebit şi-a adus d-l Nistor Ion de la Muzeul Grăniceresc Năsăud.

Muzeul dispune de foarte multe obiecte dintre care unele de o valoare deosebită. Remarcăm astfel obiectele vechi de minerit dintre care câteva opaiţe vechi, ce demonstrează vechimea acestei ocupaţii pe aceste meleaguri. Lista trebuie completată cu toată gama de perforatoare, de tâncuşe cu care se disloca minereul din stâncă, dar şi cu fotografii privind spălătoria de minereu (Preparaţia), fotografii reprezetând grupuri de mineri din 1912-20, dar şi fotografii cu aspecte din mină sau de la cele două flotaţii existente la Rodna.

La acestea se mai adaugă câteva fotografii privind fanfara minerilor din Rodna, cea mai veche fiind cea din 1860. Sunt adunate obiecte de mobilier care au aparţinut academicianului Florian Porcius : biroul academicianului, 4 scaune îmbrăcate în piele, reproduceri după tablouri, şi alte obiecte de mobilier, precum şi principalele lui lucrări, care au fost reeditate de prof. Liviu Păiuş în anul 2006. In ce priveşte ocupaţia de bază a acestor locuitori, agricultura, muzeul dispune de un plug din lemn, care are numai vârful brăzdarului din fier, la care se adaugă unelte agricole vechi : butoaie dintr-un singur trunchi de copac, pentru păstrarea cerealelor, desfăcătoare de porumb, grapă din lemn şi altele.

O bună reprezentare are ocupaţia oamenilor de pe aceste meleaguri pentru creşterea animalelor, păstoritul, fiind prezente în muzeu toate obiectele ce se folosesc în gospodăria stânii. O gamă largă de obiecte cuprind prelucrarea cânepii, principala plantă textilă din gospodăria ţărănească, de la cele mai simple obiecte până când aceasta plantă ajunge pânză. Sunt apoi reprezentate şi alte activităţi ce s-au desfăşurat de-a lungul timpului în această comună: meşteşugari, dulgheri, tâmplari, fierari, zidari, cojocari, măcelari. Asistenţa sanitară (câteva obiecte de la prima farmacie înfiinţată în Rodna la 1876), este marcată prin obiecte de la începutul secolului al XX-lea.

Deşi nu a fost un important centru de prelucrarea lutului, datorită târgului săptămânal ( dreptul de a ţine târg fiind acordat încă din 1520) şi a celor şase târguri anuale, aici au avut loc multe schimburi de bunuri ceramice a căror reflectare se poate vedea în cele peste două sute de diferite obiecte ceramice.

In muzeu se afla amenajată o cameră ţărănească tradiţională care cuprinde : un cuptor cu vatră, blidare de-a lungul pereţilor din anul 1886, ruda peste care se atârnau obiectele mari , de preţ, masă cu patru scaune foarte vechi, podişor, pat, copileţ şi nu în ultimul rând lada de zestre, vopsită în culori închise, datând din 1866. Tot aici trebuie menţionate obiectele de iluminat atât cele din casa ţărănească, dar şi cele de pe străzile comunei, precum şi vestitele candelabre folosite în birouri sau cancelarii.

Bogăţia cinegetică a Munţilor Rodnei este reprezentată printr-un exemplar (împăiat) de capră neagră, blănuri de urs sau lup, precum şi trofee de cerb, căprior, şi mai multe cranii de animale salbatice. La acestea se adaugă capcane pentru prinderea unor animale sălbatice.

Portul popular este reprezentat prin toate piesele de îmbrăcăminte atât bărbăteşti cât şi femeieşti, într-un proces evolutiv , de la cele mai vechi la cele mai noi. Conceput în etapa actuală, s-au adunat obiecte ce prezintă vechimea credintei crestine pe aceste meleaguri, cunoscându-se faptul ca prin anii 1200 la Rodna exista o viaţă creştină înfloritoare. Aceste obiecte cuprind întreaga gamă a obiectelor de cult: potire pentru împărtăşanie, sfeşnice chivot, odăjdii preoţeşti, cădelniţă, suport pentru lumânări, căldăruşă din aramă pentru aghiasmă etc.

Partea de istorie locală cuprinde : toporul din piatră şlefuită, neperforat, cranii omeneşti provenind de la invazia tătarilor din 1242, arme de diferite tipuri cu accesoriilor lor, căşti germane de protecţie din primul război mondial, proiectile vechi.

Din vremea Regimentului al II-le de Graniţă avem: lada Companiei a V- a din Rodna, lada pentru ofiţeri, lada pentru cadeţi şi minunate scrisori în versuri din cele două războaie mondiale . Tot aici trebuie menţionate cele două drapele: unul marcând existenţa formaţiei de pompieri din 1914 şi unul reprezentând Fundaţia „ Regina Maria pentru Cultul Eroilor”.

Viata culturală a acestei localităţi este reperezentată prin tablouri de Florea Guşă, Florian Mureşianu, Ioan Florian, Clementina Domide, Mihai Cherecheş, Ştefania Vaida şi Maria Lipan.

Nu lipsesc din muzeu nici principalele lucrări scrise de autorii rodneni: Emil Bălăi, Iacob Guşă, Adrian Istrate, Gherasim Solovestru Domide, Aurel Cleja, Leontin Domide, Mircea şi Leontin Mureşianu, Liviu Păiuş, Cornel Filip Domide, Toma Rocneanu, Ana Berengea, Dan Popescu., Ion Bureacă , Florin Moldovan.

Cu toate că mai sunt de rezolvat anumite lucrări, muzeul poate fi vizitat şi a început să fie vizitat atât de localnici cât şi de alţi trecători prin Rodna.