Intr-un muzeu daca dorim sa venim in intampinarea dorintelor beneficiarilor de diverse tipuri este important sa tine
Eşti aici
"Casa Argintarului" - Centrul German Bistrița
Cele șapte orașe-cetate din Transilvania au fost construite de sași, în marea lor majoritate meşteri, meșteșugari, care s-au organizat puțin mai târziu în bresle puternice, fiecare meșter trebuind să aibă atelier propriu cu cel puțin o calfă și un ucenic, de aceea casele lor au fost construite funcțional, la parter afacerea și la etaj locuința familiei.
Cele șapte orașe-cetate din Transilvania au fost construite de sași, în marea lor majoritate meşteri, meșteșugari, care s-au organizat puțin mai târziu în bresle puternice, fiecare meșter trebuind să aibă atelier propriu cu cel puțin o calfă și un ucenic, de aceea casele lor au fost construite funcțional, la parter afacerea și la etaj locuința familiei.
În anii când zidarii italieni conduși de maestrul Petru din Lugano lucrau la înfrumusețarea bisericii orașului în stilul renașterii (1560-1563), un bijutier bogat ce locuia pe strada Beutler (actuală Dornei), fermecat de arta lor, i- a plătit ca, alături de vestiții meșteri zidari bistrițeni, să refacă în același stil și casa lui. Ancadramentul din piatră al portalului impresionant a fost reprodus și la o fereastră de la parter, adăugând două pocale, unul de aur și unul de argint, simbolul breslei aurarilor în acele vremuri. După 300 de ani, breslele dispar rând pe rând, casa bijutierului devine locuință și se degradează.
Puțin după unirea Transilvaniei cu Regatul României, istoricul Nicolae Iorga vine împreună cu familia regală la Bistrița (1919), ajunge şi în faţa Casei Argintarului, reține valoarea istorică și arhitecturală a clădirii, mai târziu (1939), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, o salvează de la pierderea înfăţişării renascentiste. Între anii 1954-1958 casa intră într-un amplu proces de reabilitare sub conducerea cunoscutului arhitect Ştefan Balș, care bănuind viitoarea folosință a distinsei case, îi aduce îmbunătățiri. După puțin timp, casa găzduiește secția de istorie a muzeului nou înființat iar în prezent este secție a Muzeului Bistrița (muzeul oraşului funcționează în clădirea fostei cazărmi habsburgice din Bistrița, str. General Grigore Bălan, nr.19) sub numele de Casa Argintarului, aceasta având pe lângă expozițiile prezente și componenta de activități cultural-educative.
Casa Argintarului, de pe strada Dornei nr. 5, este considerată de specialiști ca una dintre cele mai frumoase zece case de patricieni din fostul principat, etalon pentru distinctiva și prospera perioadă a Renașterii în Transilvania.
Tur virtual: http://www.360x.ro/muzeu-bn/casa-argintarului/