Intr-un muzeu daca dorim sa venim in intampinarea dorintelor beneficiarilor de diverse tipuri este important sa tine
Eşti aici
Muzeul literar "Teodor Tanco", Monor
Înfiinţat la data de 1 Decembrie 2002, de către Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bistriţa-Năsăud, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Această instituţie de cultură este opera d-lui prof. dr. şi scriitor Teodor Tanco, născut în Monor, la 22 aprilie 1925, cel care s-a dedicat cu ardoare pentru scoaterea la lumină, conservarea şi valorificarea moştenirii culturale şi spirituale a ţinutului Bistriţei şi Năsăudului. Cărţile sale: ,,Virtus Romana Rediviva”, în 7 volume, ,,Soldaţi fără arme”, ,,Lumea transilvană a lui Ion Creanga”, romanul autobiografic ,,Cândva mă voi întoarce acasă", ,,Dicţionarul scriitorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud “ şi altele, denotă un spirit scormonitor şi tenace în evidenţierea oamenilor de cultură, a gânditorilor, a spiritelor elevate din acest spaţiu de pământ românesc, dar şi o parte din frământările istorice în care au trăit aceste spirite şi pe care au încercat să le direcţioneze în conformitate cu lumea europeană a timpului.
Un loc aparte în opera autorului il are satul natal Monor, al cărui destin cunoaşte o cotitură radicală după Uniaţie şi mai ales după cuprinderea în Regimentul II de graniţă Năsăud, 1763, după care scapă de iobăgie, va fi împroprietărit cu pământul din jurul satului, dar şi cu păduri şi păşuni montane, va beneficia de şcoală trivială după 1764, cu implicaţii pozitive în dezvoltarea sa ulterioară.
Monorul este atestat documentar la 14 decembrie 1319, când, printr-o hotărâre judecătorească la Alba Iulia, Monorul şi multe alte sate din jurul Reghinului vor face parte din averea împărţită ,,prin bună învoială” între cei trei fii: Toma , Ştefan şi Dezideriu, ai nobilului Dionisie.
Din Monor s-au ridicat în timp 14 doctori în ştiinţe, personalităţi culturale şi ştiinţifice marcante ale ţinutului bistriţean şi năsăudean, dintre care evidenţiem pe dr. Paul Tanco, primul român doctor în matematică.
Pentru toate aceste personalităţi bistriţene şi năsăudene, cât şi monorene, d-l prof.dr.Teodor Tanco a găsit de cuviinţă să înfiinţeze acest muzeu alcătuit dintr-o casă ţărănescă de tip vechi, cu camere în linie şi cu târnaţ şi dintr-o bucătărie de vară.
În această casă, prima cameră este dedicată scriitorilor din judeţ. Aici avem expusă o galerie cu 76 de portrete ale unor scriitori născuţi în acest spaţiu sau care şi-au legat numele prin activitate de judeţul nostru, cum este cazul poetului şi filosofului Lucian Blaga.
Portretele sunt opera artistului plastic clujean Virgil Tomuleţ. În mijlocul camerei se află o masă mare ovală pe care sunt expuse unele din volumele acestor scriitori. Pe o altă masă îngustă se găsesc cele 44 de cărţi editate de scriitorul Teodor Tanco.
Camera din mijloc este a autorului, lânga ea un spaţiu mai mic pentru biblioteca, cu peste 1000 de volume. Mai există o cameră mare, unde desfăşurăm sedinţe de cenaclu, prezentări de cărţi şi alte manifestări culturale.
Aici, pe un perete, avem expuse portretele celor 14 doctori în ştiinţe născuţi în Monor.
În curte exista o bucătărie de vară, transformată în capelă ecumenică, în care sunt expuse mai multe icoane, opere ale pictorului iconar Ion Cosma din Cluj-Napoca, precum şi un număr important de cărţi religioase, printre care şi Biblia de la Blaj, 1795, reeditată la Roma în anul 2000.
Pentru perpetuarea memoriei celor 14 de doctori în ştiinţe din Monor, din iniţiativa d-lui prof.dr.Teodor Tanco, s-au confecţionat 8 plăci comemorative cu numele acestor doctori, care apoi au fost montate pe casele în care s-au născut.
În spaţiul şi sub egida muzeului, în cei 8 ani de activitate, au fost făcute peste 20 de prezentări de cărţi.
Printre scriitorii prezentaţi enumerăm: Teodor Tanco, Ioan Vlaic, Cornel Cotuţiu, Viorel Rusu, Nicolae Feier, Radu Lucaci, George Echim, Teodor Echim, Dimitrie Poptamas, Şerban Melinte şi alţii.