Ziua florii de colt

„Micuţă floare, dacă aş putea să înteleg ce eşti tu cu adevărat, cu rădăcină cu tot, ar trebui să aflu ce este Dumnezeu şi ce reprezintă omul.” Tennyson
Cu prilejul ZILEI FLORII DE COLŢ, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Secția de Științele Naturii, va desfășura vineri, 5 martie 2021, între orele 9-11, o activitate on-line cu elevii Şcolii „Ştefan cel Mare” clasa pregătitoare D, îndrumați de Prof. Înv. Primar Adela Gherman şi cu elevii Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu”, clasa a III a C STEP by step, îndrumaţi de Prof. Înv. Primar Corbu Cristina şi Bora Ana-Maria.
Una din minunile munţilor noştri, fiind şi o plantă rară, Floarea-de-colţ (Leontopodium alpinum Cass.), numită şi albumeală sau albumiță, o întâlnim în munți calcaroși, în pajiști de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stânci. Se remarcă prin eleganţă deosebită şi puritate, iar originea ei este în Asia, unde creşte la fel de deasă ca şi iarba.
Anual, pe data de 5 martie, este sărbătorită ZIUA FLORII DE COLŢ. Această dată nu este întâmplătoare, în anul 1784, în 5 martie, a fost descoperit pentru prima dată în scris cuvântul „edelweiss”. Termenul pentru această plantă atât în limba engleză, cât și în limba germană este „edelweiss”, fiind compus din cuvintele „nobil” și „alb”, în limba germană „edel”, respectiv „weiss”.
Floarea de colț este o plantă deosebit de rară, din acest motiv ea a fost declarată monument al naturii și este ocrotită prin lege încă din 1933.
În ţara noastră poate fi admirată în Munții Făgăraș, dar și pe văile abrupte din Parcul Natural Bucegi sau Parcurile Naționale Retezat, Piatra Craiului sau Munții Rodnei.
Este o specie de plante erbacee, perene, care ajunge până la înălţimea de 20 - 30 cm, frunzele sunt puține la număr, au formă alungită, iar întreaga plantă este acoperită de perișori fini, de culoare argintie, ce au rol de protecție. În vârf sunt dispuse până la zece inflorescenţe cu numeroase şi minuscule flori, încadrate de 5-15 bractee albe, dispuse stelar, ce dau întregului ansamblu înfăţişarea unei flori. Spre deosebire de petale, care cad după înflorire, frunzele protectoare din jurul inflorescenţelor persistă până la fructificare, de aceea par nişte flori nemuritoare. Perioada de înflorire este iulie – august.
Floarea-de-colţ îşi fixează de regulă rădăcina în pământul prezent între pietrele ce îmbracă munţii şi acolo rămâne pentru mulţi ani dacă nu este deranjată de intervenţia umană. Această minunată floare poate reprezenta un adevărat trofeu dorit de majoritatea turiștilor, care ajung pe crestele muntoase din ţara noastră.
Graţie O.U.G nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, reginei munților i s-a acordat statutul de specie protejată de interes naţional, totodată regăsindu-se pe lista roşie IUCN.
Privind atent în portul popular săsesc de la sfârsitul sec. XIX începutul sec. XX observăm că pe diverse obiecte vertimentare (cepse, veste, fuste, şorţuri) aflate şi în colecţia Secţiei de Etnografie a muzeului Bistriţa, regăsim cusături care reproduc floarea de colţ. Ştim de asemenea că în Austria şi Germania floarea de colţ este simbol naţional, având reprezentări pe numeroase obiecte vestimentare.
Muzeograf,
Alina Lehaci