Muzeul mineritului Rodna

Cetatea Rodnei e atestată documentar la 1235, dar urmele de vieţuire pe aceste meleaguri sunt mult mai vechi, dacă luăm în calcul toporul de piatră neperforat vechi din jurul anului 300 a. Chr.

Muzeul Etnografic şi al Mineritului îsi va pune amprenta asupra vieţii spirituale a comunei Rodna şi va căuta să prezinte dăinuirea noastră pe aceste meleaguri, viaţa şi activităţile desfăşurate de-a lungul timpului a celor „care s-au petrecut ca florile şi frunzele anotimpurilor şi care mi-au transmis depozitul sufletului lor”. (M. Sadoveanu)

Activitatea de strângere a urmelor trecerii oamenilor pe aceste locuri a începută prin anii 1959-1960 de către prof. Hegedüş Terezia Elena împreună cu elevii şcolii din Rodna. Acest început de muzeu a fost amenajat într-o sală de clasă.

Cel care se va implica în crearea unui adevărat muzeu va fi Leontin Silvestru Mureşianu, atât în calitatea lui de primar şi apoi vicepreşedinte al Consiliului Popular Rodna, cât şi după trecerea lui la şcoală. În primul rând, prin amenajarea fostei clădiri a închisorii de la Rodna, s-a putut trece la organizarea materialului adunat tot de Leontin Silvestru Mureşianu în secţii şi anume: Istorie, Minerit, Florian Porcius, Agricultură şi unelte agricole, Ceramică, Port popular, Casă ţărănească.

Muzeul astfel aranjat a fost terminat în 1973, primind numeroşi vizitatori, localnici, din ţară şi din străinătate. Acesta a fost amenajat în localul vechii închisori.

A fost sprijinit în adunarea unor obiecte şi aranjarea lor de către prof. Liviu Păiuş, pe atunci vicepreşedinte, cu care a mers pe teren în achiziţionarea unor obiecte de muzeu, cât şi de prof. Mâşu Doina cu ajutorul elevilor.

Cu timpul s-a dovedit că localul acesta nu corespundea adăpostirii obiectelor de muzeu din cauza umezelii şi a igrasiei pereţilor. In urma mai multor memorii şi a articolelor din presa judeţeană, s-a hotărât mutarea obiectelor de muzeu în holul de sus al căminului cultural

Aici s-au reamenajat secţiile muzeului conform cu vechile organizări de către prof. Liviu Păiuş, care a preluat muzeul de la Leontin Silvestru Mureşianu în anul 1988, când acesta se pensionează. Acesta de la preluare a îmbogăţit zestrea muzeului cu multe obiecte: partea culturală a muzeului formată din lucrări de artă şi din cărţile autorilor rodneni, obiecte bisericeşti, obiecte de faună rodneană, precum şi obiecte de port popular sau minerit şi obiecte casnice.

Trebuie să menţionăm că în anul 1991, prin contribuţia sa financiară, Dr. Alexandru Năşcan a achiziţionat, de la urmaşii pictorului rodnean, trăitor la Arad, Florian Mureşianu, 13 tablouri în ulei şi 64 desene ilustraţii la poeziile lui George Coşbuc, precum şi desenele la poveştile lui Ion Pop Reteganul, pe care le-a donat muzeului.

Tot prof. Liviu Păiuş îi aparţin materialele iconografice din cele trei panouri mari reprezentând aspecte ale mineritului sau cele privind localitatea Rodna.

In anul 2008, începând cu luna iulie, Muzeul Mineritului Rodna, trece sub conducerea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, prin bunăvoinţa d-lui Gheorghe Marinescu, preşedinte al CJ BN şi al d-lui Mircea Prahase, directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, a aportului la întocmirea actelor a d-nei Nacu Rodica, secretara Primăriei Rodna, cu acordul consilierilor locali şi a primarului Năşcan Alexandru.

În această situaţie s-a început achiziţionarea de mobilier pentru o nouă reorganizare a muzeului. In acest sens, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a donat muzelui din Rodna 4 mese şi 3 dulapuri, dar s-a achiziţionat, prin bunăvoinţa d-lui Tămaş Vasile, de la ziarul „Răsunetul”, mobilier, gratuit, din module de la o firmă din Bistriţa.

In anul 2008, prin Centrul de Afaceri Rodna, aparţinând Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, şef al acestei angeţii ing. Horga Zaharia , care a alocat 15.000 lei, iar Primăria Rodna 5.000 lei, s-au început lucrările de modernizare şi extindere a spaţiului muzeului prin multe modificări. Lucrările au fost continuate în anul 2009 prin cele peste 28.000 lei alocate de Primăria Rodna. Principalele lucrări s-au terminat în toamna anului 2009.

Pentru ca acest local să fie cu adevărat modern şi eficace, mai sunt de executat câteva lucrări, mai trebuie procurat mobilier, înrămarea unor tablouri, amenajarea şi dotarea sălii de conferinţe, schimbarea uşilor de la intrare şi a geamurilor de la parter, precum şi alte lucrări mai mărunte pentru ca acest locaş să atragă cât mai mulţi vizitatori. Aceste lucrări se vor finanţa de către Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, Sef Birou Regional Transilvania Nord-Bucovina, ing. Horga Zaharia, pentru care se vor aloca circa 20-30.000 lei. La amenajarea şi reamenajarea muzeului în toate cele trei locaţii ale sale, un aport deosebit şi-a adus d-l Nistor Ion de la Muzeul Grăniceresc Năsăud.

Muzeul dispune de foarte multe obiecte dintre care unele de o valoare deosebită. Remarcăm astfel obiectele vechi de minerit dintre care câteva opaiţe vechi, ce demonstrează vechimea acestei ocupaţii pe aceste meleaguri. Lista trebuie completată cu toată gama de perforatoare, de tâncuşe cu care se disloca minereul din stâncă, dar şi cu fotografii privind spălătoria de minereu (Preparaţia), fotografii reprezetând grupuri de mineri din 1912-20, dar şi fotografii cu aspecte din mină sau de la cele două flotaţii existente la Rodna.

La acestea se mai adaugă câteva fotografii privind fanfara minerilor din Rodna, cea mai veche fiind cea din 1860. Sunt adunate obiecte de mobilier care au aparţinut academicianului Florian Porcius : biroul academicianului, 4 scaune îmbrăcate în piele, reproduceri după tablouri, şi alte obiecte de mobilier, precum şi principalele lui lucrări, care au fost reeditate de prof. Liviu Păiuş în anul 2006. In ce priveşte ocupaţia de bază a acestor locuitori, agricultura, muzeul dispune de un plug din lemn, care are numai vârful brăzdarului din fier, la care se adaugă unelte agricole vechi : butoaie dintr-un singur trunchi de copac, pentru păstrarea cerealelor, desfăcătoare de porumb, grapă din lemn şi altele.

O bună reprezentare are ocupaţia oamenilor de pe aceste meleaguri pentru creşterea animalelor, păstoritul, fiind prezente în muzeu toate obiectele ce se folosesc în gospodăria stânii. O gamă largă de obiecte cuprind prelucrarea cânepii, principala plantă textilă din gospodăria ţărănească, de la cele mai simple obiecte până când aceasta plantă ajunge pânză. Sunt apoi reprezentate şi alte activităţi ce s-au desfăşurat de-a lungul timpului în această comună: meşteşugari, dulgheri, tâmplari, fierari, zidari, cojocari, măcelari. Asistenţa sanitară (câteva obiecte de la prima farmacie înfiinţată în Rodna la 1876), este marcată prin obiecte de la începutul secolului al XX-lea.

Deşi nu a fost un important centru de prelucrarea lutului, datorită târgului săptămânal ( dreptul de a ţine târg fiind acordat încă din 1520) şi a celor şase târguri anuale, aici au avut loc multe schimburi de bunuri ceramice a căror reflectare se poate vedea în cele peste două sute de diferite obiecte ceramice.

In muzeu se afla amenajată o cameră ţărănească tradiţională care cuprinde : un cuptor cu vatră, blidare de-a lungul pereţilor din anul 1886, ruda peste care se atârnau obiectele mari , de preţ, masă cu patru scaune foarte vechi, podişor, pat, copileţ şi nu în ultimul rând lada de zestre, vopsită în culori închise, datând din 1866. Tot aici trebuie menţionate obiectele de iluminat atât cele din casa ţărănească, dar şi cele de pe străzile comunei, precum şi vestitele candelabre folosite în birouri sau cancelarii.

Bogăţia cinegetică a Munţilor Rodnei este reprezentată printr-un exemplar (împăiat) de capră neagră, blănuri de urs sau lup, precum şi trofee de cerb, căprior, şi mai multe cranii de animale salbatice. La acestea se adaugă capcane pentru prinderea unor animale sălbatice.

Portul popular este reprezentat prin toate piesele de îmbrăcăminte atât bărbăteşti cât şi femeieşti, într-un proces evolutiv , de la cele mai vechi la cele mai noi. Conceput în etapa actuală, s-au adunat obiecte ce prezintă vechimea credintei crestine pe aceste meleaguri, cunoscându-se faptul ca prin anii 1200 la Rodna exista o viaţă creştină înfloritoare. Aceste obiecte cuprind întreaga gamă a obiectelor de cult: potire pentru împărtăşanie, sfeşnice chivot, odăjdii preoţeşti, cădelniţă, suport pentru lumânări, căldăruşă din aramă pentru aghiasmă etc.

Partea de istorie locală cuprinde : toporul din piatră şlefuită, neperforat, cranii omeneşti provenind de la invazia tătarilor din 1242, arme de diferite tipuri cu accesoriilor lor, căşti germane de protecţie din primul război mondial, proiectile vechi.

Din vremea Regimentului al II-le de Graniţă avem: lada Companiei a V- a din Rodna, lada pentru ofiţeri, lada pentru cadeţi şi minunate scrisori în versuri din cele două războaie mondiale . Tot aici trebuie menţionate cele două drapele: unul marcând existenţa formaţiei de pompieri din 1914 şi unul reprezentând Fundaţia „ Regina Maria pentru Cultul Eroilor”.

Viata culturală a acestei localităţi este reperezentată prin tablouri de Florea Guşă, Florian Mureşianu, Ioan Florian, Clementina Domide, Mihai Cherecheş, Ştefania Vaida şi Maria Lipan.

Nu lipsesc din muzeu nici principalele lucrări scrise de autorii rodneni: Emil Bălăi, Iacob Guşă, Adrian Istrate, Gherasim Solovestru Domide, Aurel Cleja, Leontin Domide, Mircea şi Leontin Mureşianu, Liviu Păiuş, Cornel Filip Domide, Toma Rocneanu, Ana Berengea, Dan Popescu., Ion Bureacă , Florin Moldovan.

Cu toate că mai sunt de rezolvat anumite lucrări, muzeul poate fi vizitat şi a început să fie vizitat atât de localnici cât şi de alţi trecători prin Rodna.